OPINIE
Persoane periculoase, condamnate anterior la închisoare pe viață pentru omor și alte crime, sunt eliberate din penitenciar. Mulți dau vina (ca de obicei) pe sistemul de justiție. Dar vă este clar ce a stat la bază să permită așa ceva? O lege – lege votată de actualul Parlament în 2021 – Legea Nr. 243 din 24-12-2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenței Republicii Moldova (https://www.legis.md/cautare/getResults?doc_id=129275&lang=ro).
Dintre toate modificările stringente și necesare în justiție, a fost această lege cea mai urgentă? Dintre toți cetățenii Republicii Moldova care merită ajutor prin lege, sunt cei condamnați pentru infracțiuni excepțional de grave printre primii despre care trebuie să ne facem grijă? Dar familiile victimelor lor? Sau oamenii puși în pericol din cauza riscului că vor comite din nou așa crime?
A fost necesar Parlamentul să reducă pedeapsa pentru unele infracțiuni grave și deosebit de grave de corupție în 2024? (După cum a bătut alarma Procuratura Anticorupție.)
A fost necesar Parlamentul să introducă modificări care apără interesele avocaților care reprezintă cei acuzați de infracțiuni și nu procurorii care reprezintă interesele statului? De exemplu, introducerea imunității pentru avocați în anul 2021, o practică care nu există în țările din UE. Sau introducerea infracțiunii de amestec în activitatea avocatului (art. 303/1 Cod penal) în anul 2024, o infracțiune copiată din codul penal din Rusia (care există și în Turcia, dar nu în alte țări UE).
În 2025, 61 deputați PAS au votat pentru lichidarea Procuraturii Anticorupție și PCCOCS – cele 2 instituții responsabile de luptă împotriva corupției de nivel înalt și crima organizată, inclusiv omor, trafic de droguri și altele.
Consecințele negative a acestor politici legislative încă urmează.
Ce interese promovează acest Parlament? Cu siguranță nu interesele care construiesc un stat de drept.
Autor: Veronica Dragalin, fostă șefă a Procuraturii Anticorupție